a

Facebook

Twitter

Copyright 2015 Libero Themes.
All Rights Reserved.
0741.019.006

Contacteaza-ne

Facebook

Menu
 

Cum tergiversează poliția un dosar în care victima riscă să-și piardă și piciorul stâng și casa

JGV si Asociatii > interes  > Cum tergiversează poliția un dosar în care victima riscă să-și piardă și piciorul stâng și casa
a

Vasile este imobilizat într-un scaun cu rotile, după ce a fost izbit în plin de o mașină, în timp ce se afla pe trotuar. S-a întâmplat în urmă cu doi ani, iar de atunci a suferit nu mai puțin de 60 de intervenții chirurgicale. Medicii au sperat că îi vor putea salva ambele picioarele.

,,Doctorii au făcut tot ce au putut în încercarea de a-mi salva piciorul stâng. Mi-au pus două coaste în loc de tibie. Le-au prins în șuruburi. Piciorul este blocat însă de la genunchi. Nu pot să-l îndoi. Am o semipareză. După ultima expertiză făcută de către domnul doctor Lascăr, mi s-a recomandat amputarea.

Pe 23 octombrie 2017, Vasile Tănase își aștepta soția pe trotuar, în dreptul intersecției Strada Batiștei – Tudor Arghezi, din București. Un autoturism a intrat pe trotuar și l-a izbit în peretele unui imobil.

,,Eram pe trotuar, pe colț la Batiștei. Îmi așteptam soția, să luăm mașina din parcare, să mergem acasă. În momentul acela a avut loc un accident, iar una dintre mașini a ricoșat pe trotuar și m-a lovit în plin, lipindu-mă de peretele unei case. Mi-a zdrobit efectiv picioarele.

Vasile a fost transportat la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, unde a suferit nu mai puțin de 8 intervenții chirurgicale în doar 10 zile. Ulterior medicii au fost nevoiți să intervină de cel puțin cinci ori pe săptămână pentru ca rănile deschise să fie închise treptat, exista permanent riscul de necrozare.

Dacă a fost nevoie de o secundă de neatenție ca viața unui om să fie distrusă, nici după aproape doi ani de la accident victima nu a fost chemată la audieri de către polițiști.

,,Este drept că am stat în spital 11 luni, apoi imobilizat la pat, la domiciliu, dar au trecut totuși 2 ani de la accident și pe mine nu m-a întrebat nimeni nimic. Nu m-a audiat nimeni în calitate de victimă. Am fost audiat doar în urma plângerii pe care am făcut-o eu împotriva polițistei care se ocupă de caz. Scuza lor pentru stadiul în care se află dosarul este numărul mare de cazuri de care se ocupă. N-au timp. Mie mi se pare însă o tergiversare.

Cristina Cărămidă, avocatul JGV și Asociații, a făcut mai multe adrese pentru deblocarea dosarului către șeful Brigăzii Rutiere București, către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, către procurorul de caz, dar și în instanță – în acest caz Judecătoria Sectorului 2. S-a lovit însă de indiferența organelor de anchetă.

,,Expertiza medico-legală nu a fost întocmită de poliție nici după un an și jumătate de la producerea accidentului. Documentul nu a putut fi certificat de INML pentru că actele medicale aflate la dosarul cauzei au fost comunicate de Brigada Rutieră București abia după 7 luni de la accident. În plus, în ordonanța prin care poliția a cerut într-un final expertiza medico-legală, nu s-a specificat corect data producerii accidentului. Astfel procesul se tergiversează nejustificat. Nu sunt implicate multe părți în acest dosar, nu este unul complex, nu au existat dificultăți nici în administrarea probelor. Cu toate acestea, la doi ani de la producerea accidentului, dosarul este încă în fază incipientă.

Între timp, Vasile se luptă să supraviețuiască schimbărilor din viața lui.

,,Mă simt un om inutil. Nu pot să merg nici să-mi încălzesc o farfurie cu mâncare. N-am echilibru. Mă pot sprijini puțin pe piciorul drept, în momentul în care mă deplasez cu ajutorul cadrului, dar doar pe distanțe foarte scurte. În rest sunt imobilizat într-un scaun cu rotile. Ca să ies din casă trebuie să rog pe cineva din familie să mă ajute.

La doar 57 de ani Vasile a fost nevoit să renunțe la profesie – lucra cu entuziasm într-o firmă de contabilitate, dar a trebuit să se pensioneze pe caz de boală. O dată cu problemele medicale au venit și cele financiare. Fiica lui Vasile, Mirela, ne-a povestit cu îngrijorare, dar și cu revoltă, situația delicată prin care trece familia ei.

,,Statul român a decontat cele peste 60 de intervenții chirurgicale, dar restul cheltuielilor le-am suportat din buzunar. Timp de trei luni am închiriat, cu 2.000 de lei pe săptămână, o serie de aparate speciale pentru a-i putea menține picioarele într-un mediu steril. Tot noi am cumpărat medicamente, nici vitamina C nu aveau în spital, nu mai zic de ședințele de fizioterapie și recuperare efectuate ulterior la domiciliu.”

Din cauza cheltuielilor neprevăzute, soții Tănase riscă acum să-și piardă apartamentul cumpărat cu credit bancar.

,,Nu am mai putut să achităm rata la bancă. Am încercat să dăm imobilul în plată, n-am reușit. Va trebui să renunțăm la el și să ne mutăm cu chirie. Nu avem ce face!”  – recunoaște Mirela, fiica victimei.

În ciuda problemelor de tot felul, Vasile nu și-a pierdut speranța. Crede că se va recupera cu ajutorul medicilor. Bărbatul nu are însă același optimism în voce când vorbește despre responsabilitățile și acțiunea autorităților în cazul său.

Fara Comentarii

Lasa un comentariu