Modernizarea sistemului medical prin intermediul tehnologiei (digitalizare) reprezintă o etapă crucială către integrarea tehnologiilor de vârf disponibile. Astfel, vom asista la sporirea accesibilității la serviciile de sănătate, la îmbunătățirea calității îngrijirilor medicale, optimizarea resurselor în domeniul sănătății, reducerea erorilor, dar și monitorizarea și gestionarea problemelor de sănătate și a stilurilor de viață cu impact asupra sănătății.
Provocările acestui proces privesc securitatea datelor personale, costurile și ieșirea din „tiparul” vechi.
- Viitorul sănătății: inovații și tendințe digitale
„O Europă pregătită pentru era digitală” este una dintre cele șase priorități politice ale Comisiei Europene pentru perioada 2019-2024. Sănătatea este unul dintre sectoarele incluse în această agendă, având în vedere beneficiile potențiale pe care serviciile digitale le pot aduce cetățenilor și întreprinderilor în acest domeniu.[1]
În cadrul Comunicării privind transformarea digitală a serviciilor de sănătate și asistență medicală[2] făcută public în aprilie 2018, se precizează că „Soluțiile digitale pentru sectorul sănătății și al asistenței pot spori bunăstarea a milioane de cetățeni și pot schimba radical modul în care sunt prestate serviciile medicale și de asistență către pacienți, dacă acestea sunt concepute ținând seama de obiectivul urmărit și sunt puse în aplicare într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor. Digitalizarea poate sprijini continuitatea la nivel transfrontalier a asistenței, un aspect
important pentru cei care petrec timp în străinătate în scopuri profesionale sau de agrement. De asemenea, digitalizarea poate contribui la promovarea sănătății și la prevenirea bolilor, inclusiv la locul de muncă. Aceasta poate sprijini reforma sistemelor de sănătate și tranziția lor către noi modele de asistență, axate pe nevoile cetățenilor și permite tranziția de la sisteme axate pe spitale către structuri de asistență bazate într-o mai mare măsură pe comunitate și mai integrate ”.
Datele reprezintă un „element-pilon”, care susține procesul de transformare digitală. Informațiile medicale pot fi găsite în diferite formate, însă gestiunea lor nu este uniformă în toate statele membre ale Uniunii Europene sau în sistemele naționale de sănătate.
Adesea, ele nu sunt accesibile nici pacienților, nici autorităților publice, profesioniștilor din domeniul sănătății sau cercetătorilor, pentru a-i sprijini în dezvoltarea și furnizarea unor servicii de diagnostic, tratament sau îngrijire personalizată mai eficiente.
Chiar și atunci când există, datele medicale depind frecvent de tehnologii care nu sunt compatibile între ele, ceea ce îngreunează folosirea lor pe scară largă. Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 9 martie 2011 privind aplicarea drepturilor pacienților în cadrul asistenței medicale transfrontaliere a instituit rețeaua de e-sănătate pentru a promova „interoperabilitatea” soluțiilor de e-sănătate (art. 13 și 14 din Directiva).
Comisia a „gândit” un plan în trei etape:
Prima etapă – accesul sigur la date medicale și partajarea acestora.
Comisia construiește infrastructura de servicii digitale de e-sănătate, care va permite schimbul de prescripții electronice (aceasta le oferă cetățenilor UE posibilitatea de a achiziționa medicamentele necesare dintr-o farmacie a unui alt stat membru, folosind transferul online al rețetei medicale de la țara de reședință la țara în care se află în călătorie) și de fișe ale pacienților (ia naștere „dosarul electronic de sănătate” și furnizează detalii esențiale cu privire la starea de sănătate ale cetățenilor UE, inclusiv informații despre alergii, tratamentele prescrise, afecțiunile medicale anterioare, intervențiile chirurgicale și altele) între prestatorii de servicii medicale.
A doua etapă – îmbunătățirea calității datelor pentru a sprijini cercetarea, prevenirea bolilor și furnizarea de servicii de sănătate și asistență personalizate.
Obiectivul Comisiei este de a conecta inițiativele naționale la rețelele europene de expertiză științifică și clinică, cum ar fi Consorțiul internațional pentru medicina personalizată, rețelele europene de referință, infrastructurile europene de cercetare, proiectul european referitor la creierul uman și alte inițiative relevante.[3]
Cu titlu de exemplu, proiectul „1+ milioane de genomuri” (1+MG) face parte dintr-una dintre cele mai ample inițiative de acest gen la nivel global și joacă un rol esențial în dezvoltarea standardelor internaționale în această sferă.
Toate țările implicate[4] vor genera, prin secvențierea întregului genom, un set național de date de referință genomice bazat pe propria populație națională, toate în conformitate cu orientările stabilite în comun „1+MG-proof”. Setul de date al fiecărei țări va constitui o colecție națională unică de referință în sine.[5]
A treia etapă – autonomizarea cetățenilor și asistența orientată către pacient.
Serviciile digitale pot conferi cetățenilor o mai mare autonomie, facilitându-le un rol mai activ în gestionarea propriei sănătăți.
Aceasta devine posibilă atunci când aceștia pot accesa ghiduri de prevenție și sunt motivați să adopte un stil de viață sănătos.
În același timp, sistemele de sănătate vor profita de abordări inovatoare care utilizează tehnologii precum serviciile medicale la distanță și dispozitivele mobile pentru a face față cererii, contribuind astfel la trecerea treptată către sisteme integrate și personalizate de asistență medicală.
- România – un partener de nădejde în domeniul digitalizării în sănătate la nivel european
La începutul acestui an, Romania a fost desemnată gazda reuniunii pe tema digitalizării în sănătate la nivel european, aferentă programului european MyHealth@EU EU4Health WP2023, organizată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate („CNAS”), un eveniment anual ce se desfășoară sub îndrumarea Comisiei Europene – Direcția Generală Sănătate și Siguranță Alimentară („SANTE”).
Evenimentul s-a desfășurat în perioada 22-26 mai 2023 la Palatul Parlamentului din București.
În cadrul acestei întruniri, reprezentanţii statelor membre ale Uniunii Europene (peste 80 de specialiști din domeniul sănătăţii digitale din 22 de state membre UE) și-au propus să analizeze provocările care ţin de interoperabilitatea şi configurarea serviciilor de „e-Prescription” (prescripţie electronică) și „Patient Summary” (dosarul medical al pacientului), în context transfrontalier.[6]
[1] A se vedea integral pe site-ul: https://health.ec.europa.eu/ehealth-digital-health-and-care/overview_ro.
[2] Titlul oficial: COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR privind modalitățile de a face posibilă transformarea digitală a serviciilor de sănătate și de asistență în cadrul pieței unice digitale, autonomizarea cetățenilor și construirea unei societăți mai sănătoase.
[3]A se vedea integral pe site-ul: https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52018DC0233
[4] Începând cu anul 2018, 25 de țări din UE, Regatul Unit și Norvegia au semnat declarația statelor membre privind intensificarea eforturilor de creare a unei infrastructuri europene de date pentru datele genomice și de punere în aplicare a unor norme naționale comune care să permită accesul la date.
[5]A se vedea integral pe site-ul: https://digital-strategy.ec.europa.eu/ro/policies/1-million-genomes.
[6] Extras din Comunicatul CNAS – https://cnas.ro/2023/05/22/comunicat-inca-un-pas-spre-digitalizarea-in-sanatate/
